Clădirea uriașă din România, construită la comanda lui Ceaușescu, de care s-a ales praful: colosul, una dintre cele 7 „minuni” ale comunismului, Casa Radio

În inima Bucureștiului, o clădire monumentală, abandonată și măcinată de vreme, amintește de ambițiile fostului lider comunist Nicolae Ceaușescu. Casa Radio, proiectată pentru a deveni un simbol al regimului său, rămâne astăzi o structură uriașă, năruită, de care s-a ales praful. Construcția începută în 1986 și neterminată până la Revoluția din 1989 a rămas doar o umbră a ceea ce ar fi putut fi – un Muzeu Național grandios, menit să glorifice realizările Republicii Socialiste România.

Visul lui Ceaușescu pentru o capitală de inspirație asiatică

Povestea Casei Radio începe cu o decizie luată în anii ’70 de Nicolae Ceaușescu, liderul comunist al României. În urma unor vizite în China, Coreea de Nord și alte state comuniste asiatice, Ceaușescu a fost fascinat de arhitectura impunătoare și de structurile gigantice ce reprezentau „măreția” acestor regimuri. Acest entuziasm l-a determinat să își propună o reconstrucție majoră a Bucureștiului, visând la un oraș grandios, care să reflecte „măreția” epocii.

În urma cutremurului din 1977, planurile lui Ceaușescu au prins și mai mult contur. Dictatorul a ordonat demolarea a aproape 10.000 de imobile, inclusiv clădiri de patrimoniu, pe o suprafață de 7 kilometri pătrați în centrul Bucureștiului. Din dorința de a crea o capitală „demnă de spiritul epocii”, au fost construite piețe și clădiri monumentale. Printre ele se numără și celebra Casă a Poporului, actualul Palat al Parlamentului, și Bulevardul Victoria Socialismului, astăzi cunoscut ca Bulevardul Unirii.

Casa Radio, un proiect gândit să găzduiască Muzeul Național al Republicii Socialiste România, urma să fie un „frate mai mic” al Casei Poporului. Construcția sa a început în 1986 pe terenul fostului hipodrom al clubului Steaua, situat în zona Eroilor, pe o suprafață de 10 hectare. Gândită să fie o clădire de șapte etaje, cu două corpuri identice, Casa Radio a devenit rapid unul dintre proiectele prioritare ale regimului, fiind construită într-un ritm alert până în 1989.

Parada de 23 august 1989: singura sărbătoare națională

Deși Casa Radio nu a fost finalizată, în vara anului 1989, Ceaușescu a decis să organizeze o paradă impresionantă cu ocazia zilei de 23 august, sărbătoarea națională a României comuniste. Din balconul clădirii neterminate, dictatorul și soția sa au privit mândri manifestația, în timp ce armata, pionierii și sportivii defilau în fața lor. Aceasta a fost singura paradă găzduită vreodată de Casa Radio, o amintire singulară a măreției visate de regim și a finalului său iminent.

Casa Radio, între uitare și proiecte nerealizate după Revoluție

După căderea comunismului, Casa Radio a fost abandonată. La începutul anilor ’90, Ministerul Culturii a transferat clădirea către Radioteleviziunea Română, cu scopul de a deveni sediul pentru Radiodifuziunea Română. Însă investițiile nu s-au materializat, iar clădirea a început să se degradeze. Zona a devenit un loc preferat al oamenilor străzii, iar legende urbane despre crime și povești înfricoșătoare au început să fie asociate cu colosul uitat.

În 2004, a apărut un nou plan pentru Casa Radio – proiectul „Dâmbovița Center”. Acest parteneriat public-privat a fost semnat între guvernul român și compania israeliană Plaza Centers, având drept scop transformarea zonei într-un complex comercial și de afaceri. Planul includea trei turnuri, un mall, o roată panoramică, un hotel de cinci stele și o clădire oferită autorităților locale.

Totuși, criza economică din 2008 a stopat și acest proiect. Plaza Centers a investit aproximativ 85 de milioane de euro în demolări și lucrări de fundație până în 2010, dar speranțele de relansare a construcției au fost năruite. În 2012 s-a anunțat reluarea lucrărilor, dar, în realitate, nu s-a făcut niciun progres. Încercările ulterioare ale grupului israelian AFI Europe, care deține și mall-ul AFI Cotroceni, de a prelua proiectul în 2019, nu s-au concretizat.

Casa Radio în centrul unui litigiu internațional

Plaza Centers, care dorește să vândă pachetul majoritar de acțiuni, a cerut în 2022 despăgubiri compensatorii statului român pentru pierderile înregistrate în proiectul Casa Radio. Litigiul a ajuns la Curtea de Arbitraj de la Londra, iar viitorul clădirii rămâne incert, în timp ce avocații statului încearcă să clarifice cine se face vinovat de stagnarea lucrărilor.

Totuși, și primarul actual al Bucureștiului, Nicușor Dan, a propus transformarea zonei într-un campus universitar. În 2021, acesta a declarat că și-ar dori ca Ministerul Dezvoltării să preia terenul, pentru ca Primăria să îl transforme într-un proiect de utilitate publică, însă ideea a rămas la stadiul de propunere. Cu toate acestea, viitorul clădirii depinde de decizia instanțelor de arbitraj și de capacitatea autorităților de a realiza un proiect fezabil pentru a o integra în peisajul urban.

Colosul uitat: atracție pentru turiști și loc de afișe publicitare

Astăzi, Casa Radio a rămas captivă în trecut, continuând să fascineze atât turiștii, cât și locuitorii orașului care o privesc ca pe un simbol al unei epoci trecute. Chiar dacă degradată, clădirea este în continuare impunătoare, iar zidurile sale imense sunt acoperite cu afișe publicitare gigantice care îi folosesc fațada. Vizitatorii străini nu ezită să o fotografieze, iar paznicii care păzesc zona îi întâmpină pe cei curioși cu răspunsuri rezervate, menționând că accesul este interzis.

Casa Radio, deși neterminată, rămâne una dintre „minunile comunismului”, un monument al măreției dorite de Ceaușescu și al contrastului între ambițiile comuniste și realitățile postcomuniste ale Bucureștiului. Este o mărturie vie a proiectelor nerealizate ale României și a provocărilor urbanistice și economice de integrare a unei construcții masive într-un oraș modern.